Archive for October, 2010

Aventuri…de anul trecut

Ca tot vorbea Godfather in primul post de ce tip de pescari suntem, ma gandeam ca suntem si genul…extrem, extrem de nebun.

Imi amintesc ca anul trecut pe 2 mai ne-am gasit si noi sa ne ducem la peste. In general nu dam nume de balti, dar acum facem o exceptie. E vorba de Revarsarea, judetul Tulcea. De mici aveam oboceiul ca pe 1 mai cand altii se duceau la mare sau la munte…noi ne duceam la peste. Anul trecut am mers pe 2 mai ca pica sambata.

Pe langa faptul ca nu am prins mai nimic…timpul a fost jalnic. Un frig de mureai, ca sa nu mai amintesc de ploaia rece…si abudendata. Dar nu am disperat si am stat o zi intreaga pe malul apei, desi eram si cu corturile dupa noi sa stam noaptea. Chiar era imposibil la cat de frig era.

Abia reuseam sa bagam cate o rama sau cate un viermus in carlig…ca atat de frig era. Am avut mai tot timpul in mani noile mele manusi de neopreon. Chiar daca am dat in jur de 50 de lei pe ele…chiar isi merita banii.

Am aruncat lansetele, dar nicio trasatura. Macar asa o singura data sa ne creasca putin inima. Nimic nimic. Daca le-am fi aruncat in cada tot cred ca am fi avut o trasatura. Dar aici singura indoitura…era de la vant. Trebuia sa fii nebun sa iti treaca prin cap sa scoti undita si sa o arunci pe vantul ala si mai ales pe valurile care erau. Aaaa…eu am scos-o si bine am facut. Mai la noroc, mai la nimereala, mai la stiinta…am luati cativa pestisori 🙂

Si ceva intotdeauna e mai bun decat nimic. Nu? Chiar sa nu simt si eu o mica senzatie? Nu aveam cum. Doar sunt pescarul Nemesis…pescarul cel norocos. Si daca pozezi pestii mai de aproape, par mai multi…dar mai ales mai mari 🙂

Si singurul lucru frumos pe care l-am vazut in acea zi de pescuit. Ma rog e impropriu spus pescuit. A fost mai mult in stat in ploaie, frig si vant….in modul sadic. Dar macar o fiinta de pe acea balta era calma si multumita. Si cum spuneam…singurul lucru intr-adevar frumos din crescatorie.

Asa arata la sfarsitul zilei un pescar. Obosit poate, dezamagit ca trebuia sa stam doua zile, dar nu am stat decat o singura zi sau optimist si cu speranta ca daca viitoare va fi mult mai bine.

P.S. Sau poate pur si simplu stateam si eu…ca stiam ca sunt pozat 😛 🙂

Montura crap

Tot ” rasfoind” Youtube-ul am gasit o chestie foarte frumoasa, o chestie care orice pescar ar trebui sa o stie. In afara de…stim noi cine, care prinde peste oricum, oriunde si cu orice. Va rog sa vedeti filmuletul de mai jos, in care ni se prezinta cum se face o montura de crap.

Sper sa va ajute cumva, candva. Oricum aveti cateva luni bune de exersat…pana la primavara.

Si capturile din toamna

Chiar daca nu am folosit nimic din bijuteriile aratate in postul anterior am reusit oarecum o performanta. Aproape 30 de kg de peste in doi insi…pentru noi chiar este o performanta. Mai ales ca am folosit numai monturi clasice de crap. Cu plumbul jos si cu doua carlige…vai mama lor 🙂 Da te pui tu cu norocul? Nu se poate.

Si pentru ca unii oameni sunt suspiciosi…dar mai ales ofticosi ( sa traiesti Petrule 😛 ) pun si filmuletul…nu de alta dar sa nu avem discutii :)))) (prietenii stiu ce-i cu vorba asta)

Performanta este cu atat mai mare cu cat singura momeala folosita a fost rama. Rama rosie ziua si rama neagra noaptea. Si ne-am facut mamaligi peste mamaligi cu mii si mii de arome, am avut tot felul de nada, soiuri de porumb si o gramada de dracovenii (cred ca in nicio iesire nu am stat mai bine ca acum) si cu toate astea lupta mare s-a dat la rama.

Am observat ceva oarecum ciudat. Seara tragea de la ora 21 pana la ora 24. Parca erau nebuni. Alergam pe digul ala de nebuni. Ca aveam mai multe lansete aruncate, cam la o distanta de 50 de m intre el.  Dar tragea numai cand era luna plina. Cum luna era acoperita de nori….cum gata totul era mort si lansetele ziceai ca sunt aruncate in cada nu in crescatorie.

P.S. La plecare am trecut pe langa niste pescari. Cu lansete peste lansete. Normal i-am intrebat ce au facut? Cica toata noaptea caras…si vreo doi ciortani. Se spuneam ca dadeau la tot felul de sf-uri. Ne-am tinut gura, am zambit ironic si ne gandeam ca am prins aproape 30 de kilograme de ciortan si crap….la banala rama :)))))

Achizitiile din primavara

In general la inceputul anului imi fac investiile in accesoriile pentru pescuit. Anul asta datorita prietenului Cristi am fost mult mai kinky in materie de accesorii. Ca design m-au dat pe spate.

Aaa…am uitat sa spun ca sunt si tipul pescarului puturos. Care nici nu stie si nici nu are rabdare sa lege carlige si sa faca monturi. Si din aceasta lene…nu am pus mana sa invat. Si la urma urmei, pentru ce sunt prietenii? Sa iti faca cele necesare cand ai nevoie. Nu? 🙂

Si uite ca le face…si le face chiar bine. Sunt extrem de incantat. 

Are omul mana, are rabdare, e migalos dar mai ales extrem de priceput. Studiaza, se documenteaza. Pur si simplu traieste pentru pescuit. E lumea lui si nu trebuie sa-l scoti de acolo. E vorba de Cristi Pescarul…care sper sa il am colaborator pe acest site 😛

P.S. Sunt atat de incantat de ceea ce mi-a facut…incat a trecut aproape un an si nu am folosit nimic din aceste bijuterii. Asa ca merg tot pe monturile clasice pe care le aveam :))))

Pescarul Nemesis

Acum cateva zile primesc un telefon de la Godfather si imi propunea un nou proiect. Un blog pe teme de pescuit. Prima reactie a fost…ok il facem…dar ce scriem in el? Pai scriem de toate nebuniile noastre, de ideile noastre, de iesirile noastre. Cum sunt pe principiul ca in viata merita sa incerci orice…am acceptat.  Desi imi place mai mult sa stau pe balta, sa lansez decat sa scriu cum am lansat…sau ce momeala am folosit.

Dar sa ma prezint si eu. Sunt tipul pescarului care cum spunea si Godfather in postul anterior, vine pe balta fara cine stie ce scule sta si priveste toata balta…face caterinca, dupa care lanseaza. Mai sta putin…mai face caterinca…si scoate pestele. Care in ultima perioada sunt cam marisori. Sunt se pare tipul pescarului extrem de norocos. Reusesc sa gasesc intr-un luciu de apa de cateva hectare o bucatica de 30 cm patrati in care se afla un peste…si il prind. Nu am excelat niciodata la partea de scule…dar inca mai excelez la noroc. Noroc…care sper sa nu ma paraseasca.

Imi place sa ies…imi place aventura…imi place sa lansez…si cand se prinde ceva sa recuperez.  E o senzatie unica inteleasa numai de pescari. Cei care nu au prins peste niciodata…nu pot intelege. Se rezuma sa spuna ca pescarii sunt nebuni…si mai bine decat sa cheltuie atatia bani si sa piarda atata timp pe balta…mai bine se duc in piata, la pescarie si cumpara peste.  Da am iesi mult mai ieftin sa facem asta…dar ori suntem pescari…ori nu mai suntem 🙂 Da suntem nebuni… dar senzatia este unica si nu se poate descrie in cuvinte.

Plecam de nebuni la sute de km distanta, conducem toata noaptea, ajungem rupti de oboseala dimineata pe balta…dar nu ne pasa. Nu simtim oboseala (dupa cateva energizante, cafele si Pepsi 😛 ) si ne apucam de treaba. De multe ori nu prindem…dar nu disperam. Ne incurajam ca la urmatoarea iesire va fi mult mai bine. Cateodata ne iese…dar de cele mai multe ori nu 🙂

In mare cam asta sunt. Pescarul amator si universal. care arunca si lansetele dar si unditele. Prinde la undita dar alearga si pe langa lansete. Trage, inteapa si scoate pestele. In ultimul timp ciortan si crap. Trage, inteapa si cand aproape sa-l scoata, il scapa. Nu dispera, nu se oftica…ca stie ca pestele e prost si se va intoarce 🙂

P.S. In timp voi mai dezvolta cum sunt, din punct de vedere al pescuitului. Dar sa rezum in doua cuvinte….as fi: pescarul norocos

Advertisement
October 2010
M T W T F S S
    Nov »
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031