Archive for July, 2011

La Prut – a doua parte

Voi incerca o continuare a postului anterior…pe parte de capturi.

Cele mai frumoase capturi au fost: un crap cam la 2 kg

Si un alt crap cam spre 2 kg

Si…alt crap cam spre 2 kg….astia care au fost pozati. Ca a mai luat. Ne-a disperat baietasul asta cu crapii lui. La bomba, cu mamaliga preparata de el a scos cateva bucati intr-un interval extrem de scurt de timp. Ne-a mancat zilele cu capturile lui. Chiar este un crapar mamaligar bun de tot, in conditiile in care crapul de Prut este extraordinar si nu se va compara niciodata cu crapul de crescatorie. Pe langa ca este mult mai vanjos….deci senzatia cand il scoti chiar este extraordinara….are si un gust delicios. El stie mai bine ca a si mancat…eu care nu am prins crap….pot spune doar ce gust are somotelul 😛 🙂

Somotelul a fost la inaltime. Si mai mic…si mai mare. Am fost nevoiti sa eliberam destui de multi, ca erau atat de mici incat era pacat de ei. Au intrat si ceva exemplare mai marisoare si cu dimensiunile legale de luat acasa. Daca dupa-amiaza a tras el cum a tras, noaptea l-am cam rupt. Si numai la rama neagra, pana pe la 2 si ceva (bine poate as fi prins si la alta momeala…dar in toate lansetele mele pe timpul noptii…am bagat numai rama neagra 😛 )

Am mai luat ciortanica. Care in general a fost eliberata ca era destul de mica. In schimb tragea serios. Se indoia varful la lanseta…de ziceai ca cine stie ce mare captura va fi. Se cunoaste pestele trait in apa curgatoare. Chiar e muschios si mai ales vanjos 🙂 Ciortanica s-a prins la rama rosie si o data am prins si la viermusi.

Plecarea a fost dementiala. A inceput sa ploua…si ne-am speriat tare de tot, ca daca o da cu bulbuci…nu am mai fi putut ajunge la soseaua principala. Aveam de urcat un drum in rampa cam de 2 km, drum de pamant si daca se uda…nici ca mai ieseam de acolo. Am strans speriati tot in cea mai mare graba, le-am trantit in masini…si tuleo.

P.S. Am fost atat de panicati si grabiti (si nu glumesc deloc…putea fi groasa tare si chiar puteam ramane captivi pe malul Prutului) ca nu a mai stat nimeni sa pozeze juvelnicele. O vom face cu siguranta data viitoare…daca timpul nu ne sperie…si daca vom mai avea ce poza 😛

La Prut – Prima parte

Dupa ce am tot amanat doua saptamani iesirea asta (Prutul era braga) sambata ne-am luat inima in dinti si dupa lungi discutii si schimbari de plan (acum mergeam la Prut…peste cinci minute discutam…si ne hotaram sa mergem la Dunare….si tot asa) ne-am decis pe ultima suta de metri…sa fie Prutul cel vizitat.

Am fost cinci bucati capete vita furajera Stefan, Puiu, Cristi, Ion (astia sunt cei mai pescari din pescari…dar nu-s cu netul) si Je care s-au imbarcat regulamentar in doua masini.

Am mers de nebuni…cam 80 km si de la soseaua principala…ne-am lasat in “scurs” pe un drum de tara ingust de abia trecea o masina…cam 1-2 km. Asa se vedea pe la jumatatea distantei. Am ajuns mai departe de ochiul de apa care se vede.

Si malul Prutului…oarecum primitor cu drumul bunicel (cu ceva exceptii destul de mari)…dar ca loc…superb

In departare se vedea meseriasul de “je” care a intins cam 6 lansete si ca momeala am folosit: rama rosie ziua, ramana neagra noaptea, viermusi (albi, galbeni si rosii) boaba de porumb si mamaliga. Fita a fost la bomba cu mamaliga. Acolo erau cele mai mari sanse sa prinzi crap. La boaba de porumb…nimic.

Si Stefan cel mai unditar dintre unditari. Chiar daca a prins un singur peste nu s-a lasat. A sperat si a incercat in tot felul de locuri. Nu a prins…dar macar este optimist ca data viitoare va fi mai bine. Si cred si eu ca va fi….pentru ca se pare ca apa…chiar are potential.

Si unul din locurile in care s-a putut pescui. Marele dezavantaj ca malul era foarte abrupt. Eu personal daca prindeam un peste mare nici nu puteam sa-l scot. Ceilalti au avut sapate trepte in pamant…pana la luciul apei. Desi am avut o cazma la dispozitie…am renuntat la ideea de a sapa si a face trepte…ca simteam eu ca nu voi avea o captura atat de importanta si nu o voi putea scoate pe mal 🙂

Activitate am avut. Varful lansetelor se tot miscau si clopoteii tot faceau galagie. Mai cate o platica, mai un carasel, mai ciortanica…dar baza a fost somotelul si cateva exemplare frumusele de crap vanjos de Prut. Si dupa ce tot muncesti si intinzi corturi si lansete si tot butonezi la ele….ti se face si foame. Asa ca am bagat si un gratarel subtire de criza 😛

Iesirea a fost super, locul magnific si mai ales noaptea. Se auzeau doar greierii in linistea noptii….si pe cer…puzderie de stele. Cand nu aveam activitate la lansete (si a fost pana pe la 2 si ceva) stateam pe scaun priveam cerul, ma gandeam si incercam sa ma relaxez cat mai mult.

P.S. Multumim domnului Puiu pentru poze si imi pare rau de Godfather…marele absent al expeditiei.

Iar…unditareala

Mie unul mi-e clar. Imbatranesc…si ma prostesc. E a doua duminica cand ma duc la un canal si pescuiesc caresei la undita (Prutule…te urasc ca nu te-ai limpezit 😛 )

De data asta…am luat si un juvelnic (horet) de sarma…pentru siguranta. Si cam asta a fost captura in cateva ore.

Era mult si greu pestele…ca abia il puteam ridica. Mi-am pus in valoare toata forta de care dispun….poate poate il ridic si eu singur de jos. Si dupa eforturi mari de tot l-am ridicat.

Si m-am opintit si mai mult….am luat ceva energizante si pana la urma l-am ridicat si mai sus. Asa este cand prinzi mult peste. Constati ca nu ai forta necesara sa il ridici (la naiba cu el de carasel…ca erau doua 2 kg obosite 😛 )

Ce satisfactie sa mai ai la doi carasi si-un caras….cand prinzi ce se vede in filmuletele de mai jos:

Sau…in asta

Ca sa nu mai vorbim…de asta (30 de kg de ciortan intre 1 si 3 kg)

P.S. Dupa ce scoti un crap de 4 kg la lanseta…cu siguranta ai satisfactie maxima sa simti un carasel de cateva miligrame in undita 😛 :))))

Unditareala duminicala

Da stiu e vineri astazi si povestesc de ceva care s-a intamplat duminica trecuta. Am si eu momentele mele cand nu am poate chef, sau timp….dar pe caldurile astea parca nu te trage inima sa faci mai nimic.

Cat de cat pe scurt. Aveam programata o iesire la Prut sambata trecuta. Sa plecam sambata pe la pranz si sa ne intoarcem duminica. Dupa ce mi-am facut permisu de pescuit, permis de granita – PG, si permis pentru lunca Prutului (am mai multe hartii decat scule de pescuit 😛 ) ne-a tras-o Prutul ca e tulbure rau de tot. Ploi, viituri…si mai nou au dat drumul si la baraj.

Am zis totusi sa nu stau acasa si duminica dimineata am plecat la un canal, la 20 de km de oras, la o unditareala.

Locul destul de frumusel. In camp deschis, aer curat, liniste. Are cam tot ce iti trebuie ca sa te poti relaxa cateva ore. Nu mai mult, ca nu este pic de umbra si cand soarele e mai puternic….chiar nu mai poti sta.

Nu mai sunt pescarul universal care eram pe vremuri. Care pescuia si la undita si la lansete. De cand am prins gustul pestelui mai mare (intre 1 si 4 kg) prins la lansete, parca nu mai am nicio satisfactie cand arunc undita si prind carasei. Care cel mai mare e cat palma….si cel mai mic…e atat de mic incat ii dai drumul ca chiar nu ai ce face cu el. Pescuiesti asa mai mult de dragul de a pescui si de a sta la aer curat. Satisfactie…nu prea mai este.

Am bagat betele de carbon in functiune. Le-am scos tronsoane si le-am facut de 5m, cu liniile de rigoare. In principiu tragea cam unul dupa altul si la bat de 7m sa tot ridici, as fi facut brandul mai ceva ca a lui Stallone in Over the top 🙂 Am nadit cu o nada de 5 lei punga si in carlige am pus viermuri (rosii, albi si galbeni) si rama rosie. Baza a fost viermusul ca fiind carligul foarte mic te chinuiai mult pana puneai rama, chiar daca era subtirica (cred ca era rama de criza 😛 )

Asa arata un ametit de pescar. Nebarbierit, cu sapca lui norocoasa pe cap….si cu costul de armata (care aproape…ar trebui sa-l schimb si sa imi iau unul nou) Dar pana la urma mi-am facut damblaua. La 5 dimineata am fost pe balta si am stat pana pe la 10 si ceva. Captura…dupa estimarile mele…cam 2-3 kg de carasel.

P.S. Sunt atat de ametit cateodata de ma uimesc pana si pe mine. Butonez la carasei de ma durea mana si cu batul de carbon de 5m care e usor tare de tot si la sfarsit cand scot juvelnicul din apa…mi-a venit rau. Nu…nu era de la soare, ca inca nu era asa puternic. Raul era de la juvelnic, ca era…gooooool. Cand m-am uitat mai bine….bineinteles era rupt. Eu bagat pe o parte…el iesea pe partea cealalta. Daca as fi pupat fiecare carasel prins…chiar puteam spune ca am pescuit in regim “Catch and Realise” :)))))

Pescuit de duminica

Sambata seara am fost la o petrecere. Si cum eram noi in toiul petrecerii, ne-a trecut prin cap geniala idee de a face duminica dimineata un pescuit rapid de cateva ore. Ne-am inteles mai mult din priviri decat din vorbe (ca si lui Godfather ii licareau ochii rau de tot dupa o partida…de pescuit, asa ca a pus mana pe telefon si a sunat un prieten care e posesorul unui ponton pe Dunare. Omul a fost de acord imediat sa ne primeasca. Am pescuit noi prin multe locuri…dar de pe ponton, niciodata.

Am ajuns acolo inainte de rasarit. Rasarit…superb ca intotdeauna.

Pe la 4,30 eram la magazinul Camuflaj pentru cumparaturi. Cand tot omul normal dormea la ora aia…oamenii anormali (ca noi) faceau cumparaturi. Mai niste plumbi grei pentru pescuitul la Dunare, ba niste ancore (ca eram chititi pe stiuca) ceva carasei vii, dar preventiv si rama neagra si coropisnite.

In poza de sus stateam ingandurat si ma tot intrebam…cand are de gand sa traga. Ca singurele miscari ale varfului lansetei, erau cele produse de caraseii prinsi in ancora.

Si….asteptarea de rigoare.

Am aruncat cate trei lansete pe cap de vita furajera. S-a prins doar o moaca, care era atat de mica incat am considerat ca nici nu merita fotografiata.

Nu spatele meu e important in poza…ci cum aratau lansetele (o parte din ele) intinse pe ponton.

Unde s-a mai vazut…Dunare fara braconieri pe ea. I-am pozat si noi pe doi dintre ei. Cu pripoane aruncate cu o seara inainte…dar nu au prins absolut nimic.

P.S. Ne-a placut atat de mult sa pescuim pe ponton…ca ne vom mai suna prietenul pentru gazduire. Asa ca…Ioane…tine mai telefonul deschis mereu ca cine stie cum ni se pune iar pata in curand 😛 🙂